Balea Whope - imprieteneala de primavara

Daca ne luam dupa ce se intampla afara, si nu dupa data din calendar, s-ar putea sa fie chiar o imprieteneala de iarna. Ei bine, da, in weekendul 30 aprilie - 1 mai vom avea o noua editie din seria Balea Whope, deja traditionala imprieteneala intre triburi, oameni si munti.

WHOPE - In mitologia indienilor Sioux, Whope este zeita pacii si sotia vintului de sud. Cand ea a vizitat pentru prima oara pamantul a daruit popoarelor Teton o pipa ca simbol al bunei intelegeri.

Balea - locul legendar unde schiorii si boarderii nu sunt decat niste puncte minuscule intr-o mare alba.

1 Mai - ziua muncii, care anul asta pica intr-o duminica (sic!).

Dupa ce anul trecut a rezultat una din cele mai simpatice iesiri de dat, ne-am hotarat ca evenimentul trebuie indubitabil repetat. Si mai bine, daca se poate. Din nou, daca ne luam dupa caderile de zapda de saptamana asta si dupa prognoza, avem motive serioase sa credem ca e foarte posibil. Ca si anul trecut, ne vor fi alaturi Wintermag si Armada, dar lista inca e deschisa si s-ar putea sa mai apara niste surprize pana atunci.
Mai multe pe www.derdelus.ro

ASFALT IN VARFUL MUNTELUI

Am citit un articol pe schi romania. Acum cateva zile am auzit vestea ca se asfalteaza pana la vf Omu . Din pacate masivul Bucegi este deja suprapopulat si cred ca este masivul cu cele mai multe gunoaie din Romania.

Doar ca barfa va spun ca acum 6 luni am auzit ca Dna Udrea isi face un Hotel in zona ,chiar si Primarul din Sinaia ar fi bagat in chestia asta.




Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă cere oprirea distrugerii Parcului Naţional Bucegi.

arcul Natural Bucegi, zonă protejată Sit Natura 2000, este în pericol de a fi distrus. Ursul brun şi capra neagră vor da nas în nas cu cocalarul şi piţi­poan­ca, floarea de colţ va deveni trofeul perfect pentru prinţesa pe tocuri cui, iar Babele şi Sfinxul vor fi de­co­ru­ri numai bune pentru încins gră­ta­rele. O să fie plin pe Facebook de po­ze cu monumentele naturale din creierii munţilor. Nu o să mai treacă mult timp şi vom vedea Babele şi Sfinxul decorate cu gra­ffiti. Parcul Natural Bucegi este pe punctul să devină zonă de promena­dă pentru mii de turişti, care vor avea acces necontrolat în Rezervaţie după ce autorităţile au început lucrările de asfaltare a unui drum de munte care stră­bate parcul. Covorul asfaltic de 16 ki­lometri va deschide accesul turiş-ti­­lor către tot Platoul Bucegi.


În acte, proiectul se numeşte pom­­pos reabilitarea Drumului Jude­ţean 713, care face legătura între sta­ţiu­nea turistică Sinaia-Cabana Cuibul Do­rului-Şaua Dichiului şi ajunge pâ­nă în apropiere de Cabana Babele şi Complexul Piatra Arsă. Bugetul alocat este de peste 12 milioane de eu­ro pentru un drum care deocamdată du­­ce doar pe platoul Bucegi, în apro­piere de un kilometru de cabana Pia­tra Arsă. Drumul trece graniţa ju­de­ţelor Prahova şi Dâmboviţa, iar pa­ternitatea proiectului de reabi­litare şi modernizare a DJ 713 este rodul aso­­cierii celor două Consilii Judeţene. Fi­nanţarea lucrărilor de reabilitare este asigurată de la bugetele locale şi din alte surse legal constituite, potri­vit panoului postat la începutul dru­mu­­lui. Primii 6 kilometri sunt pe te­ri­toriul judeţului Prahova, iar ur­mă­to­rii 10 kilometri se află pe teritoriul ju­deţului Dâmboviţa.

Într-o ţară cu nici 300 de kilometri de autostradă şi cu o infrastructură rutie­ră la pământ, autorităţile s-au apucat de asfaltat munţii. Cum de s-au găsit bani pentru asfalt, deşi câteva ca­mioane de piatră spartă ar fi rezolvat situaţia? Şi de ce este necesar un drum care timp de şase luni din an este acoperit cu zăpadă? Specialiştii în protecţia me­diului spun că această in­vestiţie nu se justifică decât dacă se do­reşte ca pe viitor să se dezvolte pe Pla­toul Bu­cegilor noi structuri de ca­zare. Adică se pun bazele unei afa­ceri imobiliare pur românească în arii protejate pentru care România riscă încă o procedură de infrigement din partea Uniunii Europene.

“Drumul care se vrea a fi acum un drum judeţean modernizat, res­pec­tiv DJ 713, iniţial a fost un drum de tractor, pe care au fost cărate materialele necesare construcţiei Releului de la Costila. Asta se întâmpla prin anii ’60. Tot pe acest drum se mai apro­v­izionau cabanele din zona Piatra Arsă. Drumul este într-o stare de degradare foarte mare. Ideal ar fi fost ca drumul să rămână pietruit, eventual să mai fi adus acolo câteva ca­mio­ane de piatră spartă. Nu găsesc ros­tul acestei investiţii. Este un drum care nu duce nicăieri de­oa­rece nu ajun­ge nici la Cabana Babele, nici la com­plextul turistic Piatra Arsă. Miza ar putea fi terenurile de pe marginea dru­mului, deoarece majoritatea sunt în proprietatea mai multor persoane fizice, sunt în intravilan, deci se pot ri­dica acolo construcţii”, ne-a spus Cristian Goran, preşedintele Consi­liu­lui Ştiinţific al Parcului Natu­ral Bu­cegi.

Lucrările de asfaltare au început în toamna anului trecut, iar la inaugu­ra­re, alături de preşedinţii celor două con­silii judeţene, a participat şi Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Re­gi­o­na­le şi Turismului. Prezenţa aces­teia nu a fost întâmplătoare, de­oa­rece Ele­na Udrea este colegă de par­tid cu pre­şedintele CJ Dâmboviţa, Flo­rin Popescu. Mai mult, o parte din fi­nan­ţarea proiectului de reabilitare a DJ 713 va fi asigurată prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infra­struc­turii (PNDI), în valoare de 4,4 mi­liarde de euro, administrat de Ele­na Udrea. Deoarece proiectul iniţial a fost depus prin Programul Ope­ra­ţio­nal Regio­nal 2007-2013, Axa 2 – Îm­bunătăţirea infrastructurii de tran­s­port regionale şi locale, fiind un pro­iect eligibil va primi finanţare prin PN­DI, potrivit declaraţiilor Elenei Udrea.

“Dintre proiectele depuse prin Pro­gramul Operaţional Regional, care nu au finanţare pentru că de­pă­şesc limita acordată de Comisia Eu­ropeană, aş vrea să fac referire la cele de pe Axa 2, o axă extrem de im­por­tan­tă, care priveşte reabilitarea şi cons­truirea de drumuri judeţene. Pentru că pe această axă sunt alocaţi apro­ximativ 890 milioane de euro, iar din cererile depuse de autorităţile pu­blice locale a reieşit că mai avem ne­voie de încă 1,5 miliarde de euro pentru a finanţa toate proiectele care au fost trimise la finanţare şi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate. Pentru aceste proiecte am gândit o so­luţie pentru a reuşi totuşi să le pu­nem în practică, iar soluţia este Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI)”, declara Udrea în luna de­cem­brie a anului trecut. Pentru rea­bi­li­­tare, în cei doi ani, cât este prevăzut să dureze lucrările, se vor folosi 97.300 metri pătraţi de beton asfaltic, 11.516 tone de binder pentru drum, 17.040 mc de balast, 30.558 mc de pia­tră spartă, 14.940 metri de parapet me­t­alic semigreu, 17 tone de armături me­talice, 300 de kilograme de vopsea pentru marcaje rutiere, precum şi 105.000 de litri de motorină.

Datele au fost preluate din Acordul de mediu nr. 79 din 25 septembrie 2009, pri­vind reabilitarea DJ 713, emis de Agen­ţia Regională pentru Protecţia Me­diului Piteşti regiunea 3-Sud-Muntenia. Consorţiul care realizează lu­cră­rile de reabilitare a DJ 713 este format din: SC Cast SRL, SC Trans Bitum, SC Carena SPA Impresa di Constru­zioni şi Socomizo Construct.

DJ 713 trece prin zone cu habitate protejate de legislaţia europeană
La aproape un an de la realizarea raportului de evaluare a Studiului de impact asupra mediului, firma House Construct Invest Environment întocmeşte, la cererea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti, Regiunea 3 Sud-Muntenia, o serie de completări ce cuprind şi harta habitatelor.
În vecinătatea drumului au fost identificate habitatele prioritare la nivel European R3608 Pajişti sud-est Carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrascens şi R3609 Pajişti sud-est carpatice de teposica (Nardus stricta) şi Viola declinata (Unghia păsării), precum şi 4070 tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium, R3105 tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) şi smirdar (Rhododendron myrtifolium).

În raport se menţionează că porţiunea de drum care străbate ultimele două tipuri de habitat nu va mai fi reabilitată, deoarece există probleme legate de stabilirea proprietarilor, nicidecum pentru că acolo există un habitat protejat de legislaţia europeană. De asemenea, tot în zona drumului mai sunt situate habitatele: 4060 Tufărişuri alpine şi boreale – R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus), R3107 Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr pitic (Juniperus sibirica), 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) – R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra, R4103 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldssteinii, 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea Montana (Vaccinio – Piceetea), R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella, R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum; 9110 Păduri de fag de tip Luzulo – Fagetum, R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum, R 4107 – Păduri sud-est carpa-tice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus.

www.jurnalul.ro