Am citit un articol pe schi romania. Acum cateva zile am auzit vestea ca se asfalteaza pana la vf Omu . Din pacate masivul Bucegi este deja suprapopulat si cred ca este masivul cu cele mai multe gunoaie din Romania.
Doar ca barfa va spun ca acum 6 luni am auzit ca Dna Udrea isi face un Hotel in zona ,chiar si Primarul din Sinaia ar fi bagat in chestia asta.
Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă cere oprirea distrugerii Parcului Naţional Bucegi.
arcul Natural Bucegi, zonă protejată Sit Natura 2000, este în pericol de a fi distrus. Ursul brun şi capra neagră vor da nas în nas cu cocalarul şi piţipoanca, floarea de colţ va deveni trofeul perfect pentru prinţesa pe tocuri cui, iar Babele şi Sfinxul vor fi decoruri numai bune pentru încins grătarele. O să fie plin pe Facebook de poze cu monumentele naturale din creierii munţilor. Nu o să mai treacă mult timp şi vom vedea Babele şi Sfinxul decorate cu graffiti. Parcul Natural Bucegi este pe punctul să devină zonă de promenadă pentru mii de turişti, care vor avea acces necontrolat în Rezervaţie după ce autorităţile au început lucrările de asfaltare a unui drum de munte care străbate parcul. Covorul asfaltic de 16 kilometri va deschide accesul turiş-tilor către tot Platoul Bucegi.
În acte, proiectul se numeşte pompos reabilitarea Drumului Judeţean 713, care face legătura între staţiunea turistică Sinaia-Cabana Cuibul Dorului-Şaua Dichiului şi ajunge până în apropiere de Cabana Babele şi Complexul Piatra Arsă. Bugetul alocat este de peste 12 milioane de euro pentru un drum care deocamdată duce doar pe platoul Bucegi, în apropiere de un kilometru de cabana Piatra Arsă. Drumul trece graniţa judeţelor Prahova şi Dâmboviţa, iar paternitatea proiectului de reabilitare şi modernizare a DJ 713 este rodul asocierii celor două Consilii Judeţene. Finanţarea lucrărilor de reabilitare este asigurată de la bugetele locale şi din alte surse legal constituite, potrivit panoului postat la începutul drumului. Primii 6 kilometri sunt pe teritoriul judeţului Prahova, iar următorii 10 kilometri se află pe teritoriul judeţului Dâmboviţa.
Într-o ţară cu nici 300 de kilometri de autostradă şi cu o infrastructură rutieră la pământ, autorităţile s-au apucat de asfaltat munţii. Cum de s-au găsit bani pentru asfalt, deşi câteva camioane de piatră spartă ar fi rezolvat situaţia? Şi de ce este necesar un drum care timp de şase luni din an este acoperit cu zăpadă? Specialiştii în protecţia mediului spun că această investiţie nu se justifică decât dacă se doreşte ca pe viitor să se dezvolte pe Platoul Bucegilor noi structuri de cazare. Adică se pun bazele unei afaceri imobiliare pur românească în arii protejate pentru care România riscă încă o procedură de infrigement din partea Uniunii Europene.
“Drumul care se vrea a fi acum un drum judeţean modernizat, respectiv DJ 713, iniţial a fost un drum de tractor, pe care au fost cărate materialele necesare construcţiei Releului de la Costila. Asta se întâmpla prin anii ’60. Tot pe acest drum se mai aprovizionau cabanele din zona Piatra Arsă. Drumul este într-o stare de degradare foarte mare. Ideal ar fi fost ca drumul să rămână pietruit, eventual să mai fi adus acolo câteva camioane de piatră spartă. Nu găsesc rostul acestei investiţii. Este un drum care nu duce nicăieri deoarece nu ajunge nici la Cabana Babele, nici la complextul turistic Piatra Arsă. Miza ar putea fi terenurile de pe marginea drumului, deoarece majoritatea sunt în proprietatea mai multor persoane fizice, sunt în intravilan, deci se pot ridica acolo construcţii”, ne-a spus Cristian Goran, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi.
Lucrările de asfaltare au început în toamna anului trecut, iar la inaugurare, alături de preşedinţii celor două consilii judeţene, a participat şi Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Prezenţa acesteia nu a fost întâmplătoare, deoarece Elena Udrea este colegă de partid cu preşedintele CJ Dâmboviţa, Florin Popescu. Mai mult, o parte din finanţarea proiectului de reabilitare a DJ 713 va fi asigurată prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), în valoare de 4,4 miliarde de euro, administrat de Elena Udrea. Deoarece proiectul iniţial a fost depus prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, fiind un proiect eligibil va primi finanţare prin PNDI, potrivit declaraţiilor Elenei Udrea.
“Dintre proiectele depuse prin Programul Operaţional Regional, care nu au finanţare pentru că depăşesc limita acordată de Comisia Europeană, aş vrea să fac referire la cele de pe Axa 2, o axă extrem de importantă, care priveşte reabilitarea şi construirea de drumuri judeţene. Pentru că pe această axă sunt alocaţi aproximativ 890 milioane de euro, iar din cererile depuse de autorităţile publice locale a reieşit că mai avem nevoie de încă 1,5 miliarde de euro pentru a finanţa toate proiectele care au fost trimise la finanţare şi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate. Pentru aceste proiecte am gândit o soluţie pentru a reuşi totuşi să le punem în practică, iar soluţia este Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI)”, declara Udrea în luna decembrie a anului trecut. Pentru reabilitare, în cei doi ani, cât este prevăzut să dureze lucrările, se vor folosi 97.300 metri pătraţi de beton asfaltic, 11.516 tone de binder pentru drum, 17.040 mc de balast, 30.558 mc de piatră spartă, 14.940 metri de parapet metalic semigreu, 17 tone de armături metalice, 300 de kilograme de vopsea pentru marcaje rutiere, precum şi 105.000 de litri de motorină.
Datele au fost preluate din Acordul de mediu nr. 79 din 25 septembrie 2009, privind reabilitarea DJ 713, emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti regiunea 3-Sud-Muntenia. Consorţiul care realizează lucrările de reabilitare a DJ 713 este format din: SC Cast SRL, SC Trans Bitum, SC Carena SPA Impresa di Construzioni şi Socomizo Construct.
DJ 713 trece prin zone cu habitate protejate de legislaţia europeană
La aproape un an de la realizarea raportului de evaluare a Studiului de impact asupra mediului, firma House Construct Invest Environment întocmeşte, la cererea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti, Regiunea 3 Sud-Muntenia, o serie de completări ce cuprind şi harta habitatelor.
În vecinătatea drumului au fost identificate habitatele prioritare la nivel European R3608 Pajişti sud-est Carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrascens şi R3609 Pajişti sud-est carpatice de teposica (Nardus stricta) şi Viola declinata (Unghia păsării), precum şi 4070 tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium, R3105 tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) şi smirdar (Rhododendron myrtifolium).
În raport se menţionează că porţiunea de drum care străbate ultimele două tipuri de habitat nu va mai fi reabilitată, deoarece există probleme legate de stabilirea proprietarilor, nicidecum pentru că acolo există un habitat protejat de legislaţia europeană. De asemenea, tot în zona drumului mai sunt situate habitatele: 4060 Tufărişuri alpine şi boreale – R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus), R3107 Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr pitic (Juniperus sibirica), 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) – R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra, R4103 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldssteinii, 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea Montana (Vaccinio – Piceetea), R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella, R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum; 9110 Păduri de fag de tip Luzulo – Fagetum, R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum, R 4107 – Păduri sud-est carpa-tice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus.
www.jurnalul.ro
